EP, suferința personală și relația cu partenera

O viață sexuală satisfăcătoare este esențială pentru orice relație de succes, iar bunăstarea sexuală este crucială pentru sănătatea generală a unei persoane. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea ca fiind: “O bunăstare completă fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmităților”.

Sentimente de frustrare. Insatisfacția sexuală poate determina sentimente de frustrare, furie și dezamăgire și poate influența negativ intimitatea și armonia din cuplu. Disconfortul bărbatului (atât fizic, cât și psihologic) asociat cu satisfacția sexuală redusă a partenerei sale poate provoca probleme grave pentru viața sexuală și emoțională a cuplului. Cu alte cuvinte, există multe aspecte ale ejaculării precoce (EP), care pot avea efecte negative asupra cuplului.

Bărbații/cuplurile cu EP și partenerele acestora prezintă:

  • reduceri ale nivelului funcționării sexuale;
  • reduceri ale nivelului de satisfacție în legătură cu actul sexual;
  • reduceri ale calității totale a vieții;
  • creșteri ale suferinței;
  • creșteri ale nivelului dificultăților interpersonale.

Rămâne incontestabil faptul că atât bărbaților, cât și femeilor le este greu să discute despre EP:

  • Doar 9% dintre bărbații cu EP merg la medic pentru această problemă, iar peste jumătate dintre bărbații cu EP (52,2%) care nu au discutat cu un medic spun că nu au luat niciodată în considerare această opțiune.
  • Este posibil ca bărbații cu EP să considere că nu oferă un nivel adecvat al satisfacției sexuale și să le fie mai ușor să își înșele partenera. Pe de altă parte, bărbatul poate fi perceput de către partenera sa ca fiind egoist, deși adesea o discuție deschisă arată că și bărbatul regretă existența acestei probleme.

O problemă pe care cuplurile o pot rezolva împreună. Ejacularea precoce este o problemă pe care partenerii din cuplu trebuie să încerce să o rezolve împreună. Dialogul reciproc unește cuplul și reprezintă unul dintre cele mai eficiente ”instrumente” pentru găsirea unei soluții. O parteneră care împărtășește povara ejaculării precoce poate contribui și la găsirea soluției, discutând cu blândețe cu bărbatul și ajutându-l să conștientizeze problema, astfel încât acesta să poată căuta o cale de rezolvare. Faptul că bărbatul merge la medic este adesea meritul partenerei, iar aceasta reprezintă singura cale de stabilire a unui diagnostic corect al problemei, de găsire a cauzei subiacente și, dacă este cazul, de administrare a unui tratament adecvat.
Majoritatea bărbaților cu EP (peste 60%) au afirmat că ar fi solicitat tratament pentru EP dacă partenera le-ar fi sugerat aceasta, iar aproximativ 75% dintre bărbații cu EP care au solicitat tratament au făcut aceasta pornind de la dorința de a crește satisfacția sexuală a partenerei. Vezi mai multe în: Cum sã discutați cu un partener cu EP

În concluzie, EP este cu siguranță un subiect delicat, însă discuția deschisă cu un medic reprezintă singura cale de a depăși problema. Prin urmare:

  • trebuie să depășiți tabu-urile și rușinea de a discuta despre EP;
  • trebuie să recunoașteți EP ca pe o afecțiune medicală care poate fi tratată cu succes;
  • este important să mergeți la medic pentru stabilirea unui diagnostic și a unui tratament corect, deoarece sunt disponibile soluții adecvate.
Referințe
  1. Althof SE et al. J Sex Med. 2010;7(9):2947-2969.
  2. Atikeler MK, Gecit I, Senol FA. Andrologia 2002;34(6):356-359.
  3. Broderick GA. J Sex Med 2006;3(4):295-302.
  4. Buvat J. J Sex Med 2011;8(suppl 4):316–327.
  5. Donatucci CF. J Sex Med. 2006;3(Suppl 4):303-308.
  6. EAU Guidelines on ED and PE 2012.
  7. El-Nashaar A, Shamloul R. J Sex Med. 2007;4(2):491-496.
  8. Gallo L, Perdonà S, Gallo A. J Sex Med. 2010;7(3):1269-1276.
  9. Giuliano F et al. BJU International 2008;102 (6):668-675.
  10. Giuliano F, Clement P. Eur Urol 2006;50 (3):454-466.
  11. Graziottin A, Althof S. J Sex Med 2011;8 Suppl 4:304-309.
  12. Halvorsen JG et al. J Am Board Fam Pract 1992;5:51-612.
  13. http://www.fda.gov/Drugs/DrugSafety/ucm169898.htm
  14. http://www.sciencedaily.com/releases/2012/02/120222093503.htm
  15. Jannini EA et al. Sessuologia Medica. Trattato di psicosessuologia e medicina della sessualità. Elsevier Masson Ed. 2007
  16. Jannini EA, Lombardo F, Lenzi A. Int J Androl 2005;28 Suppl 2:40-45.
  17. Jannini EA, Porst H. J Sex Med 2011;8 Suppl 4:301-303.
  18. Jannini EA, Simonelli C, Lenzi A. J Endocrinol Invest 2002;25(11):1006-1019.
  19. Laumann EO, Paik A, Rosen RC. JAMA. 1999; 281 (6) :537-544.
  20. Limoncin E, Tomassetti M, Gravina GL et al. J Urol 2012 Nov 6. Epub ahead of print.
  21. Lindau ST, Schumm LP, Laumann EO et al. NEngl J Med 2007;357:762–74.
  22. Masters WH, Johnson VE. Human sexual inadequacy. Boston: Little Brown; 1970:92–115.
  23. McCarty EJ. Core Evidence 2012;7:1-14.
  24. McMahon CG et al. J Sex Med 2008;5:1590–1606.
  25. McMahon CG et al. J Sex Med 2011;8:524-539.
  26. McMahon CG, Jannini E, Waldinger M, Rowland D. J Sex Med 2013;10(1):204-229.
  27. Montorsi F. J Sex Med 2005;suppl 1:8, ABS PS-3-1.
  28. Porst H et al. Eur Urol 2007;51(3):816-824.
  29. Porst H. “Premature Ejaculation”. In: Porst H, Reisman Y (eds):The ESSM Syllabus of Sexual Medicine.Medix Publishers,Amsterdam 2012; pp 547-595.
  30. Revicki V et al. Health and Quality of Life Outcomes 2008;6:33.
  31. Rosenberg MT, Sadovsky R. Identification and diagnosis of premature ejaculation. Int J Clin Pract. 2007;61(6):903-908.
  32. Screponi E, Carosa E, Di Stasi SM et al. Urology 2001;58(2):198-202.
  33. Shabsigh R, Rowland D. J Sex Med 2007;4 (5):1468-1478.
  34. Sotomayor M. J Sex Med 2005;2(2):110-114.
  35. Waldinger MD. Premature Ejaculation Definition and Drug Treatment. Drugs 2007;67 (4):547-568.
  36. World Health Organisation. ICD-10;1992. p. 355–356.
  37. www.eaasm.eu "The Counterfeiting Superhighway" report